Cal mare

A venit la doctorul Smilik
Doamna Sprinta Rosenstock,
- Doctore, de doua zile
Nu ma simt bine deloc.
Simt în corp o-nfrigurare
Ce ma trece tam-nesam
De la cap pâna-n picioare
Ia vezi, doctore, ce am?

Doctorul îsi ia o lupa
Si se uita în ochi drept
O palpeaza pe spinare
Apoi delicat pe piept
O asculta cum respira
O mai ciocaneste un pic
Si satisfacut îi spune:

- Doamna mea, nu ai nimic!

Tensiunea e normala,
Pulsu-i iarasi regulat...
- Da, dar nu dorm toata noaptea
Si ma zvârcolesc în pat.
- Eh, la vârsta dumitale
Si zglobie, si frumoasa
Se strecoara câteodata
O afectie curioasa
Nu e caz de-ngrijorare
Dumitale-ti trebuieste
Un remediu de calmare!

- Asta este! De cal mare!
Sare doamna radioasa
Un remediu de cal mare
Ca de cel mic am si-acasa!